Codul muncii s-a modificat, pentru a fi în concordanță cu evoluţiile în piaţa forţei de muncă şi în relaţiile angajator – angajat. Modificările aduse vizează, în opinia emitentului, îmbunătăţirii gradului de protecţie a salariaţilor și crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe o concurenţă loială, concomitent cu asigurarea nivelului de protecţie al salariaţilor,
Necesitatea reglementării muncii subdeclarate rezidă într-o realitate a pieței muncii din România, respectiv „muncă la gri” care constă „nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract individual de muncă cu timp parţial, ci şi în acordarea în fapt de către angajator a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile, aşa-numitul „salariu în plic”, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale”, conform preambulului Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 117/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Potrivit dispozițiilor art. 152 Codul muncii, „În sensul sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale.”
Nu putem nega faptul că plata unui salariu mai mare decât cel înscris în cuprinsul Contractului individual de muncă și declarat la organele fiscale este un fenomen destul de des întâlnit în România. În cazuistica noastră am întâlnit foarte des situații în care angajatorii achitau o parte a salariului în plic, fără a declara acești bani (inclusiv în domeniul financiar – bancar sau publicitate), angajații fiind, de cele mai multe ori nevoiți să accepte această practică, deși nedeclararea completă a sumelor încasate îi impacta în mod direct. Nedeclararea tuturor sumelor încasate are drept consecință principală diminuarea valorii punctului de pensie, ceea ce se traduce într-un cuantum mai mic al pensiei.